 |
|
|
|
|
| Informaţii de Contact |
|
MD-2009, Chisinau,
str. Vasile Alecsandri, 1
tel.:(+373) 22 26-93-01; 26-93-46;
fax:(+373) 22 26-93-10
e-mail: secretariat@mpsfc.gov.md |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|  | Comentarii |
|
|
| |
| |
| Numele şi Prenumele: Irina Bondari |
|
|
| Comentariu: adoptia internationala |
|
| Spuneti-mi, va rog, la cine pot sa ma adresez in legatura cu procedura de adoptie? Care ar fi primul organ la care trebuie sa apelez? De unde as putea obtine mai multe informatii referitoare la aceasta procedura?
Multumesc anticipat! |
|
| Raspuns: |
|
|
Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului este organul central, care aplică strategia statului în domeniul protecţiei drepturilor copilului aflat în dificultate, inclusiv prin adopţie.
Adopţia naţională este considerată prioritară.
În anul 2007 în Republica Moldova au fost adoptaţi 353 de copii (173 de cupluri/persoane, 180 de către al 2-lea soţ/soţie).
Comparativ cu 2006, cînd au fost adoptaţi 320 de copii, în anul 2007 numărul acestora este în creştere. La acestea trebuie de menţionat că în ultimii trei ani numărul copiilor adoptaţi de către cetăţenii Republicii Moldova a crescut.
Atît adopţia naţională cît şi cea internaţională este dirijată şi efectuată conform legislaţiei naţionale şi internaţionale în vigoare: în special Codul Familiei, Codul de procedură civilă, Convenţia de la Haga din 29 mai 1993, ratificată de Moldova în octombrie 1998. În scop de ajustare a cadrului legislativ naţional la normele internaţionale, de către Minister a fost elaborat proiectul de lege privind statutul juridic al adopţiei, care la moment este înaintat spre examinare la Guvern. Procesul de elaborare a cadrului normativ, în special, ce se referă la adopţie este unul participativ – conlucrarea cu specialiştii din domeniu din ministerele şi instituţiile de resort, cu societatea civilă, organizaţiile internaţionale, precum UNICEF. Ministerul, ca autoritate centrală în domeniul adopţiei dezvoltă parteneriatul cu autorităţile administraţiei publice locale, pe de altă parte colaborarea cu organele centrale din statele-membre ale Convenţiei de la Haga.
Conform legislaţiei în vigoare, pot fi adoptaţi copiii pînă la atingerea vîrstei de 18 ani. Adopţia unui copil, care este cetăţean al Republicii Moldova de către cetăţenii străini sau apatrizi se admite numai în cazuri excepţionale cînd nu există posibilitatea ca acest copil să fie adoptat sau pus sub tutelă/curatelă
a) de către rudele sale, indiferent de cetăţenia lor;
b) de către cetăţenii RM, cetăţenii străini sau apatrizi cu domiciliul în RM.
Tendinţa generală a adoptatorului naţional este de a adopta copii mici, care se integrează mai uşor în familia adoptivă. Aceasta nu înseamnă că pot fi adoptaţi nou-născuţii, deoarece există o procedură întreagă pînă nou-născutul capătă statutul de copil adoptiv. Dacă copilul este refuzat de mama biologică, după o lună (în această perioadă ea are tot posibilul să îşi retragă refuzul) se începe lucrul activ al specialiştilor, asistenţilor sociali de a găsi rudele şi de al propune pentru integrare în familia lărgită. Dacă este altă variantă, adică dacă copilul a fost abandonat, mama are drept oficial la copil, necătînd la faptul că nu a făcut nimic pentru el, să se întoarcă la el şi să-şi continue obligaţiunile, tot în acest caz, dacă mama peste 6 luni nu a apărut, intens se lucrează cu rudele pentru al integra în această familie lărgită. Dacă nu a fost posibilă nici această variantă, copilul căpătănd statutul de copil adoptiv, el se propune la adopţie naţională prin concursul direct al organului de tutelă local, de la locul de naştere sau de la locul aflării copilului la momentul actual.
Legislaţia în vigoare nu permite despărţirea fraţilor/surorilor de către persoane diferite (aşa ceva poate fi în caz excepţional, în caz de boală incurabilă, dificienţe fizice, sînt copii de la taţi diferiţi şi că ei nu au locuit împreună).
Pentru a adopta un copil, cetăţenii Republicii Moldova, familiile doritoare să adopte depun cererea la autoritatea tutelară locală cu actele anexate după cum urmează:
a) numele, anul, luna şi ziua naşterii adoptatorilor, adresa de la domiciliu;
b) temeiurile adopţiei;
La cererea de adopţie se anexează următoarele acte:
a) copia buletinelor de identitate a adoptatorilor, autentificate notarial;
b) copia de pe certificatul de căsătorie al adoptatorilor, în cazul adopţiei de către persoane căsătorite, autentificată notarial;
c) copia de pe certificatul de naştere în cazul adopţiei de către persoane necăsătorite, autentificată notarial;
d) consimţămîntul în scris al celuilalt soţ, obţinut în condiţiile legii;
e) certificatul de la locul de muncă al adoptatorului despre funcţia deţinută şi cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia veniturilor sau un alt act similar;
f) copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul de folosinţă sau dreptul de proprietate al adoptatorului asupra unui spaţiu locativ;
g) cazierul judiciar al adoptatorului în original;
e) certificatul medical pentru adoptator, care confirmă că persoana nu suferă de boli psihice şi alte maladii ce fac imposibilă îndeplinirea drepturilor şi obligaţiilor părinteşti, întocmit de instituţia medicală de la domiciliul acestuia.
În Republica Moldova pot fi adoptatori persoanele căsătorite, de ambele sexe, de la 25 de ani şi care nu au atins vîrsta de 50 de ani (această regulă nu se aplică în cazul cînd adoptatorii sînt căsătoriţi între ei şi unul din ei nu a atins vîrsta de 50 de ani, precum şi atunci cînd părintele adoptiv este soţul părintelui copilului adoptat sau cînd copilul a trăit în familia eventualilor părinţi adoptivi înainte ca aceştia să împlinească vîrsta de 50 de ani).
Legislaţia nu prevede criterii de selectare a părinţilor adoptivi. În procesul de potrivire a adoptatorului şi a copilului, autoritatea tutelară ţine cont de cererea adoptatorului, interesul superior al copilului şi alte caracteristici în fiecare caz separat.
În cazul cînd copilul a fost propus spre adopţie internaţională, responsabil la Curtea de apel este organul de tutelă local, specialistul corespunzător. Decizia este luată de către judecată, după 20 de zile, cînd hotărîrea judecăţii întră în vigoare, se pregătesc actele pentru plecarea copilului din ţară. Venind în ţara primitoare, părinţii adoptivi sînt obligaţi să se prezinte la Ambasada RM în statul primitor pentru a fi luaţi la evidenţă. Organul local de la noul loc de trai al copilului este obligat să ne anunţe că copilul este luat la evidenţă, că s-a început urmărirea post-adopţie. Urmează 8 rapoarte post adopţie. În primii 3 ani la fiecare jumătate de an, la anul 4 şi 5 cîte unul şi la expirarea a 5 ani se mai face şi un raport general.
Ministerul lucrează în special în acest domeniu cu autorităţile centrale de adopţie din statele primitoare sau cu agenţiile acreditate pentru activitate în domeniul adopţiei internaţionale pe teritoriul RM.
|
|
|
|
| Numele şi Prenumele: H.Gizella |
|
|
| Comentariu: indemnizaţia unică |
|
| Ce ştiţi despre indemnizaţia unică la naşterea copilului? |
|
| Raspuns: |
|
| Cuantumul indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, anul 2008:
- Începînd cu 01 ianuarie 2008, indemnizaţia unică la naşterea copilului se stabileşte diferenţiat pentru primul copil în cuantum de 1200 lei şi pentru fiecare copil următor în cuantum de 1500 lei. În anul 2007, cuantumul indemnizaţiei unice la naşterea copilului constituia 1000 lei.
- Indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani, persoanelor neasigurate, în anul 2008 a fost majorată la 150 lei, faţă de 100 lei în anul 2006.
Indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, persoanelor asigurate, constituie 20% din baza de calcul stabilită. În scopul aducerii în concordanţă a actelor legislative şi normative privind protecţia socială a familiei şi copilului, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, care a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1042 din 07 septembrie 2006 şi înaintat Parlamentului pentru examinare şi adoptare. Proiectul respectiv conţine reglementări privind majorarea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, persoanelor asigurate, de la 20% la 25 % din baza de calcul stabilită conform articolului 7 al Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004, dar nu mai puţin de 250 lei, în comparaţie cu minimul de 100 lei achitat în prezent persoanelor asigurate.
|
|
|
|
| Numele şi Prenumele: Ala Talmaci |
|
|
| Comentariu: strategia de reforma pentru protectia sociala a persoanelor cu disabilitati |
|
| Am participat la sedinta din 7 martie unde a fost prezentat proiectul Strategiei de reforma in domeniul protectiei sociale a persoanleor cu disabilitati. Asi dori sa vin cu propuneri si sugestii pe marginea acestui subiect, dar nu gasesc documentul integral nicidecum. E posibil sa-mi spuneti pe care sait se afla? |
|
| Raspuns: |
|
| Proiectul Strategiei de reformare a sistemului de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova il puteţi accesa pe www.mpsfc.gov.md/activităţi/politici si strategii. |
|
|
|
| Numele şi Prenumele: P.Codreanu |
|
|
| Comentariu: indemnizatiile pentru familiile cu copii |
|
| Spuneţi-mi, vă rog, cît constituie, de la 1 ianuarie 2008, indemnizaţiile adresate familiilor cu copii? |
|
| Raspuns: |
|
| Conform Legii bugetului de stat pentru anul 2008 nr.254-XVI din 23 noiembrie 2007 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 nr.271-XIV din 7 decembrie 2007 începînd cu 1 ianuarie 2008 indemnizaţiile adresate familiilor cu copii constituie:
- indemnizaţia unică la naşterea primului copil - 1200 lei, pentru naşterea fiecărui copil următor - 1500 lei
- indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, în cazul persoanelor asigurate - în mărime de 20% din fondul de retribuire a muncii, dar nu mai puţin de 100 de lei şi indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 1,5 ani, în cazul persoanelor neasigurate în mărime de 150 lei.
Totoodată, comunicăm, că indemnizaţia lunară pentru întreţinerea copilului cu vîrste între 1,5/3 şi 16 ani, se stabileşte familiilor cu venituri mici şi constituie 50 lei (atît pentru persoanele asigurate, cît şi în cazul persoanelor neasigurate), dacă venitul total mediu lunar pentru fiecare membru al familiei în semestrul precedent nu depăşeşte suma de 54 lei. |
|
|
|
Adauga un mesaj
|
|
| |
| |
| |
| Ultima actualizare: 20.10.2008 |
|
| |
|
| |
|
|
